
Proiect de atestsat
Turnul Eiffel-Inima de fier a Parisului
Ministerul Educației
Coordonator:
prof. Marius UDUDEC
Absolvent:
Claudiu-Andrei AIOANEI
Clasa XII G

Legătura dintre Turnul Eiffel și România se referă la o colaborare istorică în inginerie și o posibilă influență românească în proiectarea structurii. Inginerul român Gheorghe Pănculescu a colaborat cu Gustave Eiffel în timpul construcției căii ferate Ploiești–Predeal, unde au dezbătut utilizarea structurilor metalice prefabricate. Se crede că inovațiile lui Pănculescu au influențat proiectarea Turnului Eiffel, construit ulterior din componente prefabricate asamblate cu precizie, notează Empowered Romania.
Gheorghe Pănculescu, un inginer român, a lucrat cu Gustave Eiffel pe proiecte feroviare în România.
Cei doi au discutat despre tehnicile de utilizare a structurilor metalice prefabricate.
Se presupune că ideile lui Pănculescu au contribuit la proiectarea Turnului Eiffel, care a fost construit aproape integral din elemente metalice prefabricate.
Prima schiță a Turnului Eiffel realizată de Maurice Koechlin, cu comparații de dimensiuni față de reperele pariziene: Notre Dame, replica Statuii Libertății și Coloana Vendôme
Tunul Eiffel făcut cu oţel românesc?
S-a vehiculat o legendă urbană în România, veche de mai bine de 100 de ani. Şi anume că turnul Eiffel a fost construit cu oţel românesc de la Reşiţa. Totodată se presupune că niturile necesare ansamblării au fost turnate de asemenea la Govăjdia lângă Hunedoara. Mai mulţi ingineri români au perpetuat această legendă, susţinând că Franţa nu avea siderurgie în aceea perioadă în timp ce în România minereul de fier era extras de la Teliuc şi prelucrat apoi la Reşiţa. Această legendă nu este însă confirmată nici documentar, nici ştiinţific în Europa. Mai mult decât atât, sunt ingineri care infirmă această teorie.



Proiectarea Turnului Eiffel este atribuită inginerilor Maurice Koechlin și Émile Nouguier, angajați ai companiei Compagnie des Établissements Eiffel. Ideea a luat formă în urma discuțiilor privind un monument central potrivit pentru ExpozițiaUniversală din 1889, organizată cu ocazia centenarului Revoluției Franceze. În mai 1884, Koechlin a schițat acasă conceptul „pilastruuriaș, format din patru grinzi zăbrelate, separate la bazăși unite în vârf, legate prin elemente metalice la intervale regulate”. Eiffel a fost inițial reticent, dar a aprobat studii suplimentare. Cei doi ingineri au colaborat apoi cu Stephen Sauvestre, șeful departamentului de arhitectură al companiei, care a adăugat arce decorative la bază, un pavilion vitrat la primul nivel și alte elemente ornamentale.